Secțiune disponibilă momentan doar în limba Română

Dicționar de termeni RO-ADAPT

Termen	Definiție
Medii periodice	Medii ale datelor climatologice calculate pentru orice perioadă de cel puțin zece ani începând cu 1 ianuarie a unui an care se încheie cu cifra 1 (Regulamente tehnice).
Normale	Medii periodice calculate pentru o perioadă uniformă și relativ lungă care cuprinde cel puțin trei perioade consecutive de zece ani (Reglementări tehnice).
Norme standard climatologice	Medii ale datelor climatologice calculate pentru următoarele perioade consecutive de 30 de ani: 1 ianuarie 1981 - 31 decembrie 2010, 1 ianuarie 1991 - 31 decembrie 2020 etc. (Regulamente tehnice).
Adaptare (la schimbările climatice)	Termenul este folosit pentru a descrie răspunsurile la efectele schimbărilor climatice. Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), definește procesul de adaptare ca reprezentând "modificările suferite de sistemele naturale sau umane, ca răspuns la stimulii climatici reali sau previzionați sau la efectele acestora, prin care se moderează impactul negativ sau se stimulează impactul benefic pe care stimulii sau efectele le-ar putea avea asupra acestor sisteme." Adaptarea poate fi, de asemenea, concepută ca fiind o metodă de aliniere la schimbările climatice.
Adaptare	Adaptarea sistemelor socio-economice sau naturale la un mediu în schimbare; adaptarea poate fi anticipativă sau reactivă, publică sau privată, autonomă sau planificată
Atenuare (schimbări climatice)	Termen folosit pentru a descrie procesul de reducere a emisiilor cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Acest termen face referire și la strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la sporirea instrumentelor de absorbție a gazelor cu efect de seră.
Atenuare	Intervenția umană pentru reducerea la sursă a emisiilor de gaze cu efect de seră sau creșterea stocării acestor gaze.
Acţiuni de prevenire	Măsuri la care se recurge pentru a preîntâmpina producerea unui anumit eveniment.
Asistenţa tehnică	Activităţi de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare şi control şi activităţi de întărire a capacităţii administrative
Autoritate competentă	Autoritatea sau autorităţile naţionale sau orice alt organism sau organisme competente desemnate de către Statele Membre.
Bazin hidrografic	Suprafaţă totală de teren de pe care îşi colectează apele (se drenează) un curs de apă şi afluenţii săi.
Bazine de sechestrare (absorbţie)	Orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial care conduce la dispariţia din atmosferă a unui GES sau unui precursor de GES.
Biomasa	Se referă la partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. În contextul energetic, biomasa este un produs compus parţial sau în totalitate dintr-o materie vegetală agricolă ori forestieră, ce poate fi utilizată drept combustibil cu scopul recuperării conţinutului energetic, precum şi următoarele deşeuri utilizate drept combustibil: deşeuri vegetale, agricole sau forestiere, deşeuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare a produselor alimentare, dacă energia termică rezultată din procesul de ardere este valorificată, deşeuri vegetale fibroase din producţia de paste celulozice naturale şi din producţia de hârtie fabricată din pastă celulozică, dacă acestea sunt incinerate la locul de fabricaţie şi dacă energia produsă de instalaţia de incinerare este valorificată, deşeuri de plută, deşeuri de lemn, cu excepţia celor care pot conţine compuşi organici halogenaţi sau metale grele.
Bunele practici agricole	În materie de utilizare a pesticidelor reprezintă modalităţile de utilizare a produselor omologate (cu drept de punere pe piaţă) oficial recomandate sau autorizate de autorităţile naţionale competente în scopul combaterii eficiente şi sigure pentru om şi mediu a agenţilor de dăunare. Bunele practici agricole trebuie să includă mai multe nivele de utilizare a pesticidelor, care nu trebuie să depăşească dozele cele mai ridicate autorizate sau care trebuie să fie aplicate în aşa fel încât să lase un reziduu cât mai mic cu putinţă.
Capacitate de adaptare	Capacitatea unui sistem de a se adapta la schimbările climatice (incluzând aici variația climatului și extremele de nivel moderat), de a beneficia de oportunități și de a face față consecințelor.
Certificat de emisii de gaze cu efect de seră	Titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită
Combustibili fosili	Hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămăşiţele fosilizate ale plantelor şi animalelor moarte.
Cogenerare de înaltă eficienţă	Cogenerarea care îndeplineşte următoarele criterii (conform HG 219/2007, cu modificările şi completările ulterioare): - producţia de cogenerare trebuie să asigure realizarea unor economii de energie primară, de cel puţin 10% faţă de valorile de referinţă ale producţiei separate de energie electrică şi energie termică; producţia din unităţi de cogenerare de mică putere (unitatea de cogenerare cu o capacitate electrică instalată mai mică de 1 MWe) sau din unităţi de microcogenerare (capacitate electrică instalată mai mică de 50 kWe), care asigură realizarea unor economii de energie primară faţă de valorile de referinţă ale eficienţei producerii separate de energie electrică şi energie termică se consideră ca provenind din cogenerarea de eficienţă înaltă.
Criosferă	Componentă a sistemului climatic alcătuită din apă în stare solidă (zăpadă, gheață), care se află pe sau sub suprafața Pământului și oceanelor, inclusiv cea din solul permanent înghețat (permafrost).
Date climatice	Elemente de bază ale climei, care sunt prezentate în tabele, pe hărţi, diagrame şi în diferite rezumate statistice rezultând din observaţii pe o perioadă îndelungată.
Decizie de împărțire a efortului	O decizie care stabilește obiectivele anuale de emisii de gaze cu efect de seră cu caracter obligatoriu pentru statele membre pentru perioada 2013-2020. Aceste emisii obiective se referă la sectoarele care nu sunt incluse în Schema UE de comercializare a emisiilor (ETS) - cum ar fi de exemplu, transporturile, construcțiile, agricultura și deșeurile. Această decizie face parte dintr-un pachet de politici și măsuri legate de schimbările climatice și energie, care contribuie la transformarea Europei într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și îmbunătățesc nivelul de securitate energetică.
Deşeuri	Orice substanţă sau obiect aşa cum este definit în Art.1(a) al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deşeurile.
Deşeuri municipale	Totalitatea deşeurilor menajere şi similare acestora generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi de la operatori economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, la care se adaugă şi deşeuri din construcţii şi demolări rezultate din amenajări interioare ale locuinţelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.
Deșertificare	Degradarea terenului din zonele cu climat arid, semi-arid și uscat ca rezultat al unor factori diverși, incluzând variații climatice și activități umane. În cadrul Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării, degradarea terenului se definește ca pierderea sau reducerea, în zonele cu climat arid, semi-arid și uscat, a productivității biologice sau economice și a complexității recoltelor irigate sau neirigate, a pășunilor și zonelor împădurite, ca rezultat al exploatării terenului sau ca urmare a unui proces sau combinații de procese incluzând cele generate de activități umane, precum: eroziunea solului cauzată de vânt sau/și apă; (ii) deteriorarea proprietăților fizice, chimice și biologice sau economice ale solului și (iii) pierderea pe termen lung a vegetației.
Dezvoltare durabilă	Dezvoltare ce răspunde necesităților prezente, fără a compromite capacitatea și oportunitățile generațiilor viitoare de a răspunde propriilor necesități.
Ecosistem	Unitate de funcţionare şi organizare a ecosferei alcătuită din biotop şi biocenoză şi capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul cuprinde şi relaţiile dintre biotop şi biocenoză.
Emisii de GES	eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră sau de precursori ai unor asemenea gaze, dintr-o anumită zonă şi în cursul unei perioade date.
Efect de seră	Acţiunea de protecţie a atmosferei în procesul schimbului radiativ de căldură al Pământului cu spaţiul interplanetar. Atmosfera lasă să treacă destul de uşor radiaţia solară, absorbind radiaţia de undă lungă emanată de suprafaţa terestră.
FEDR	Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții. Principalul obiectiv al acestui fond este de a promova coeziunea economică și socială la nivelul Uniunii Europene prin reducerea dezechilibrelor dintre regiuni sau grupuri sociale.
FSE	Fondul Social European, unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții ce are ca scop îndeplinirea obiectivelor strategice ale politicii de ocupare a forței de muncă la nivelul Uniunii Europene.
EU ETS	Schema de Comercializare a Emisiilor la nivelul Uniunii Europene (The European Union Emission Trading System).
Echivalent CO₂	Măsură metrică folosită pentru a compara emisiile de gaze cu efect de seră pe baza potențialului de încălzire globală (GWP). Echivalentele emisiilor de dioxid de carbon se exprimă de obicei în "milioane de tone metrice de echivalenți de dioxid de carbon (MMTCDE)".
Efecte directe	Efecte asupra mediului cauzate în mod direct de punerea în aplicare a unui plan / program.
Efecte indirecte	Efecte care apar departe de locul sau momentul imediat, cauzate de implementarea unui plan sau program, de exemplu, carierele de agregate transportate în alte locații, ca urmare a punerii în aplicare a unor noi propuneri de drum incluse în plan sau program (a se vedea, de asemenea, efectele secundare).
Energie electrică produsă din surse regenerabile de energie	Energia electrică produsă de centrale care utilizează numai surse regenerabile de energie, precum şi proporţia de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în centrale hibride care utilizează şi surse convenţionale de energie, incluzând energia electrică consumată de sistemele de stocare a purtătorilor de energie convenţională şi excluzând energia electrică obţinută din aceste sisteme (HG nr. 443/2003).
Evaporație	Procesul de tranziție de la starea lichidă la starea gazoasă (evaporare).
Evapotranspirație	Procesul combinat de evaporare al apei de la suprafața Pământului și de transpirație al vegetației.
Fondul de Coeziune	Fond special al comunității europene destinat statelor membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Fondurile Structurale	Instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale (Regulamentul (CE) 1083/2006).
Gaze cu efect de seră	Constituenţi gazoşi ai atmosferei, atât naturali cât şi antropici, care absorb şi remit radiaţia infraroşie. Principalele GES sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC) şi hexafluorura de sulf (SF6).
Hazard / Hazard climatic	Potențialul producerii unor fenomene, tendințe, sau impacturi fizice, fie ele produse în mod natural sau provocate de oameni, care pot genera pierderi de vieți omenești sau efecte nedorite asupra sănătății, prejudicii, daune și pierderi de bunuri, efecte negative asupra mijloacelor de trai, infrastructurii, furnizării de servicii și influențe negative asupra ecosistemelor și resurselor naturale. În contextul schimbărilor climatice, termenul de hazard climatic este definit ca un eveniment ameninţător sau posibilitatea de apariţie într-o regiune şi într-o perioadă dată a unui fenomen natural cu potenţial distructiv.
Încălzire globală	Creșterea graduală a temperaturii medii a atmosferei Pământului atribuită în general efectului de seră cauzat de creșterea nivelelor de dioxid de carbon, clorofluorocarburi (CFC) și alți poluanți din atmosferă.
Informații climatice	Date, produse și cunoștințe de specialitate referitoare la climat.
Indici climatici	Valori calculate care descriu starea și schimbarea sistemului climatic.
Indicatori climatici	Valori calculate pe baza parametrilor și indicilor climatici care contribuie la obținerea unei imagini simplificate, măsurabile și obiective asupra impactului potențial al climei în diferite sectoare de activitate. Indicatorii climatici sectoriali facilitează înțelegerea efectelor schimbărilor climatice de către factorii de decizie pentru elaborarea unor măsuri de adaptare cât mai eficiente.
Instalaţie	Conform prevederilor Regulamentului E-PRTR, aceasta este definită ca fiind o unitate tehnică staţionară în care se efectuează una sau mai multe activităţi enumerate în Anexa I, precum şi orice alte activităţi direct asociate care au o legătură tehnică cu activităţile desfăşurate în acel amplasament respectiv şi care ar putea avea un efect asupra emisiilor şi poluării.
Instalaţie de incinerare	Orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deşeurilor, precum şi piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Acest termen are o definiţie juridică în Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor
Insulă de căldură urbană	Încălzirea relativă a zonei urbane în comparație cu zonele rurale înconjurătoare, asociată cu schimbări în scurgerea apei la suprafață, efectul de retenție de căldură, schimbări în capacitatea suprafeței de reflexie a radiației solare albedoul), poluare, efecte asupra concentrației de aerosoli etc.
IPCC (Engl. Intergovernmental Panel on Climate Change) – Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice	Organism științific însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activității umane. Grupul a fost constituit în 1988 de către Organizația Meteorologică Mondială și de Programul Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător. IPCC nu face cercetări proprii și nu monitorizează clima sau fenomenele care o influențează. Rolul organizației este publicarea unor rapoarte cu privire la implementarea Convenției Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (United Nations Framework Convention on Climate Change – UNFCCC), un tratat internațional care recunoaște posibilitățile modificărilor climatice dăunătoare
Intensitatea arșiței	Intensitatea fenomenului de "arșiță" reprezintă suma unităților de căldură cumulate ale temperaturilor maxime ce depășesc 32°C, din intervalul iunie - august
Model climatic	O reprezentare numerică a sistemului climatic ce se bazează pe proprietăți fizice, chimice și biologice ale componentelor sale, pe interacțiunile dintre acestea și pe procesele de feedback corespunzătoare și care ia în considerare toate sau o parte din proprietățile cunoscute ale acestuia. Sistemul climatic poate fi reprezentat prin modele cu grad diferit de complexitate, astfel că pentru oricare din componentele sale sau pentru o combinație a acestora, pot fi identificate un întreg spectru sau ierarhii de modele, ce diferă prin aspecte precum numărul dimensiunilor spațiale, măsura în care procesele fizice, chimice sau biologice sunt reprezentate explicit sau gradul de utilizare a parametrizărilor empirice.
Parametri climatici	Valori măsurabile ale elementelor climatice ce influențează proprietățile sistemului climatic.
Pericole	Sunt riscuri ce ameninţă viaţa, sănătatea şi siguranţa, mediul, situaţia economică, bunăstarea şi alte valori.
Permafrost	Stratul de la suprafața terestră, incluzând solul, rocile și materialele organice cuprinse în acestea, în care temperatura este de cel mult 0°C pentru cel puțin doi ani consecutivi.
Pesticide	Mijloace chimice de protecţia plantelor obţinute prin formularea şi condiţionarea unui (unor) ingredient(e) biologic active. Ingredientele biologic active ale pesticidelor sunt toxice, impunând existenţa unui cod de bune practici de (distribuţie şi) utilizare a pesticidelor, cod care este elaborat inclusiv la nivel internaţional (de către FAO). În categoria pesticidelor sunt incluse şi alte categorii de substanţe, cum sunt: regulatorii de creştere, defolianţii, desicanţii, activatorii rezistenţei manifestate sistemic, substanţele de curăţire ale legumelor şi fructelor, substanţele aplicate pentru a preveni căderea fructelor, ca şi substanţele aplicate înainte şi după recoltare pentru combaterea dăunătorilor care acţionează în timpul depozitării şi transportului recoltei.
Produse climatice	Sinteze de date climatice, care integrează date climatice și expertiză de specialitate pentru a produce valoare adăugată
Proiecție climatică	O proiecție a răspunsului sistemului climatic la emisiile sau concentrațiile gazelor cu efect de seră și aerosolilor descrise de scenariile de emisie sau de forțaj radiativ, adeseori bazate pe simulări numerice realizate cu modele climatice. Proiecțiile climatice depind de un scenariu de emisii/concentrații/forțaj radiativ, care este bazat pe ipoteze privind, spre exemplu, dezvoltarea socio-economică și tehnologică viitoare, și care se pot sau nu realiza. Ca urmare, proiecțiile climatice sunt asociate cu un grad substanțial de incertitudine.
Program Operaţional	Document de programare elaborat de România şi adoptat de Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare printr-un set de priorităţi coerente pentru a căror realizare se face apel la un fond sau, în cazul obiectivului de convergenţă, la Fondul de Coeziune şi la Fondul European de Dezvoltare Regională.
Radiație solară	Radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de undă din întregul spectru al undelor electromagnetice. Trecând prin atmosfera Pământului, o parte a radiației solare este absorbită, încălzind aerul, o altă parte este împrăștiată de moleculele prezente în atmosferă (constituind radiația solară difuză), dar cea mai mare parte ajunge pe suprafața Pământului (constituind radiația solară directă).
Reanalize atmosferice	Seturi de date gridate obținute prin asimilarea datelor provenite din observații (măsurători de suprafață, informații de teledetecție furnizate de datele radar și sateliții meteorologici etc.) într-un sistem de modelare climatică, disponibile la fiecare 1-12 ore, într-o perioadă de timp de interes din climatul actual.
Reciclare	Proces ce asigură păstrarea rezervelor naturale, economisirea materiei prime şi a energiilor. Reciclarea presupune implementarea strategiei celor ,,4 R-uri”, privind valorificarea deşeurilor şi a reziduurilor de diverse feluri, care constă în următoarele operaţiuni: Recuperare; Refolosirea ca atare; Recondiţionarea (inclusiv repararea sau regenerarea în vederea refolosirii) şi Reciclarea tehnologică, dacă deşeurile nu mai pot fi folosite ca atare sau prin recondiţionare, reparare sau regenerare. Reciclarea poate fi directă sau indirectă. Reciclarea directă: (1) presupune reintroducerea deşeurilor în procesul propriu de fabricaţie; (2) recircularea, care poate fi exemplificată prin recircularea apei. Reciclarea indirectă: presupune colectarea deşeurilor către întreprinderile specializate, sortarea şi prepararea (pregătirea primară), în vederea reprocesării acestora pentru a fi folosite în diferitele domenii de activitate, ca înlocuitor a materialelor primare. Strategia în domeniul reciclării inserează următoarele obiective principale: 1. prevenirea formării deşeurilor prin promovarea tehnologiilor curate şi a eco-produselor; 2. valorificarea deşeurilor prin sistemul de optimizare a colectării şi prelucrării primare; 3. eliminarea finală a deşeurilor pentru care nu a fost găsită o soluţie de valorificare; 4. depozitarea acestora din urmă în gropi ecologice, amplasate în zone în care nu pot duce la poluarea mediului înconjurător (de exemplu: soluri impermeabile necirculabile).
Resurse/surse regenerabile de energie	Surse regenerabile de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz (HG nr. 443/2003).
Rezervor de carbon	Absorbant de carbon (de obicei sub formă de CO2). Rezervoarele natural de carbon include pădurile și alte ecosisteme care absorb carbonul, eliminându-l astfel din atmosferă și producând emisii CO2.
Risc climatic	Este definit prin numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube produse asupra proprietăţilor şi întreruperii de activităţi economice în timpul unei perioade de referinţă şi într-o regiune dată pentru un fenomen particular.
Scenarii climatice	Reprezentare plauzibilă și adeseori simplificată a climatului viitor, bazată pe un set de relații climatice consistente, care a fost construită cu scopul explicit de a investiga potențialele consecințe ale schimbărilor climatice induse de activitatea umană și adesea servind ca date de intrare pentru modelele de impact. Proiecțiile climatice pot fi folosite ca material de bază pentru construirea scenariilor climatice, dar scenariile climatice de obicei necesită informații adiționale precum informații despre climatul curent observat.
Schimbări climatice	Schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climei observate pe o perioada de timp comparabilă.
Secetă	Perioadă îndelungată de primăvară sau vară cu precipitaţii mult sub valoarea normală, în condiţii de temperatură ridicată a aerului. În aceste condiţii rezervele de apă din sol se micşorează mult, ceea ce crează premize nefavorabile dezvoltării normale a plantelor. Se deosebesc: seceta atmosferică – perioadă cu precipitaţii foarte reduse, temperaturi ridicate şi umezeală a aerului scăzută şi secetă pedologică – perioadă în care rezervele de apă din sol sunt epuizate. Seceta pedologică depinde în mare măsură de structura solului.
Servicii ecosistem	Beneficii pe care oamenii le primesc de la ecosisteme.
Servicii climatice	Furnizare de informații climatice fundamentate științific care susțin procesul decizional la nivel individual sau organizațional. Un serviciu climatic răspunde cerințelor utilizatorilor, impunând interacțiunea între furnizor și beneficiar, precum și măsuri adecvate și mecanisme pentru accesul eficient la acest serviciu.
Sistem climatic	Un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum şi interacţiunile lor.
Situaţii de urgenţă	Evenimente excepţionale, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate
Sursă	Orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GES sau un precursor de GES.
Umezeala relativă	Cantitatea de vapori de apă conținută într-o unitate de măsură a volumului de aer și exprimă raportul, în procente (%), dintre tensiunea actuală a vaporilor de apă și tensiunea maximă a vaporilor de apă, la aceeaşi temperatură
Val de căldură	O perioadă cu vreme anormal de caldă. Definiția exactă în termeni de durată și valori limită pentru temperatură 205 variază de la o țară la alta, în funcție de condițiile climatice normale reprezentative pentru acea zonă. În România, valul de căldură este definit ca o perioadă de minim două zile consecutive cu temperaturi maxime cel puțin egale cu 37°C.
Variabilitate climatică	Variația stării medii sau a altor mărimi statistice (ca spre exemplu deviația standard, valori extreme etc.) a climei la toate scările temporale și spațiale mai mari decât cea a evenimentelor individuale de vreme. Varibilitatea poate fi determinată de procese interne ale sistemului climatic (variabilitate internă) sau de variații naturale sau de origine antropică a forțajelor externe (variabilitate externă).
Vulnerabilitate	Nivelul în care un sistem este vulnerabil sau nu poate face față efectelor adverse ale schimbărilor climatice, incluzând aici variabilitatea climatică și extremele. Vulnerabilitatea se reprezintă în funcție de natura, magnitudinea și dimensiunea schimbării climatice și variației la care este expus un sistem, sensibilitatea acestuia și capacitatea de adaptare a acestuia.

Resurse

Dicționar de termeni RO-ADAPT

Informații suplimentare

Legături rapide

Galerie hărți